Mărturie - Romeo Papp

Întâlnire cu Dumnezeu pe stadionul din Marghita-Romeo Papp. M-am născut într-o familie de 8 copii, mama mea fiind credincioasa, iar tatăl meu alcoolic. Am avut marele har să vad un crestin autentic în persoana mamei mele. În general, am fost un copil bun până la perioada adolescenței. Atunci, m-am văzut luat deodată de val, prins în niște anturaje dubioase și cercuri de tineri de la care nu am putut să învăț nimic bun. În familia noastră certurile și scandalurile nu mai conteneau, din pricina tatălui meu, care mereu era beat. În această situație, abia așteptam să scap din atmosfera de iad, dar nimerisem din lac în puț. Nu am căutat locul ... [citește mai mult]




Mărturie - Daniel Bodog

Pe la sfârşitul anilor `70, am primit de la o cunoştinţă cartea Joni. Auzisem câte ceva despre autoarea cărţii. După ce am citit-o, am rămas foarte plăcut impresionat de sinceritatea și de modul în care autoarea prezintă parcursul vieţii ei ca persoană cu dizabilitate, cu toate “văile” şi “prăpăstiile” ei dar şi cu toate “înălţimile” pe care Dumnezeu a ridicat-o, chiar dacă este într-un scaun cu rotile.Câţiva ani mai târziu, auzind ca Joni va vizita Romania, am ţinut să particip la întâlnirea aceea. Sala în care a avut loc evenimentul, a fost arhiplină. Este adevarat ca nu am prea văzut persoane în cărucioare si nici persoane care să se deplaseze în cârji nu au fost prea multe, deşi întâlnirea viza, în mod special, ... [citește mai mult]




Mărturie - Ioana Abrudan

Mă numesc Ioana Abrudan și provin din familie de ortodocsi, dar nu-l cunoșteam cu adevărat pe Dumnezeu, dar pentru că Tatăl avea un plan deosebit cu viața mea, la vârsta de 19 ani aduce în calea mea un fiu rătăcit dintr-o familie de creștini penticostali, un om deosebit: Petrică Abrudan. Domnul ne-a unit viețile și în bunătatea Lui ne-a dăruit 2 copii: Octavian și Daniel. Cel care ne poartă de grijă ne-a dat și apartament și tot ce aveam nevoie; nu ne lipsea nimic. În acele momente nu realizăm cât de mult ne lipsea adevăratul Dumnezeu. Mergând în vizită la părinții soțului meu, ei fiind credincioși, ne îndemnau de fiecare dată să ne pocăim. ... [citește mai mult]




Mărturie - Dumitru Cornilescu (Partea a III-a)

O ÎNTĂRIRE ȘI UN NOU ÎNCEPUT Acum greutatea era că eram singura persoană care începuse o viaţă nouă în felul acesta. Citisem si alte cărţi care întăreau cele de mai sus. Dar erau... cărţi. Aşa că am început să mă gândesc: „viaţa asta e foarte frumoasă, dar cine ştie dacă nu e numai o închipuire a mea, fiindcă am că­pătat-o numai prin citirea şi cercetarea Bibliei!" Dar acum fiecare verset mi se înfăţişa într-o lumină nouă. Şi versetul acesta din Filipeni 4 mi-a venit în minte: „In orice lucru aduceţi cere­rile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu prin rugăciuni şi cereri". „Doamne", am zis eu, „nu pot să spun că sunt un necredincios. Cred ... [citește mai mult]




Mărturie - Ghibici Monica

Dumnezeu s-a îndurat de fetița noastră! Dumnezeu a ascultat rugăciunea noastră și ne-a dăruit o fetiță! Pe data de 17 iunie m-am căsătorit cu Ciprian în Grecia!!! După căsătorie, ne-am dorit foarte mult să avem un copil. Si Dumnezeu a ascultat repede dorința noastră. Cam peste o lună și jumătate, în timp ce eram în concediu în Romania, am aflat că sunt însărcinată!!! Ne-am bucurat foarte mult la gândul că vom fi părinți. Aveam să fiu o mamică tânără datorită faptului că abia împlinisem 19 ani și eram foarte fericită de acest lucru. Imi doream să fac lucrurile bine de la început . Așa că am mers la o clinică particulară și mi-am făcut toate ... [citește mai mult]






De la mănăstire la Hristos

Probabil mulți ați ascultat sau ați citit mărturia fratelui Daniel. Totuși, mai sunt încă mulți oameni care vor fi zidiți spiritual de această mărturie. „M-am născut pe data de 30 aprilie 1975, în județul Constanța, în localitatea mixtă turco-română Independența. Copilăria mi-am petrecut-o în mijlocul familiei, dar și cu copiii din sat. Școala primară am făcut-o în comună, iar de la vârsta de paisprezece ani am plecat în Constanța la liceu. Mi-a plăcut să studiez, să-mi antrenez mintea cu literatură și astfel frecventam foarte des biblioteca. Ţin minte că uneori veneam acasă cu două sacoșe de cărți asigurându-mă că am ce lectura pentru multă ... [citește mai mult]




Mărturie - Dumitru Cornilescu (Partea a II-a)

  ÎNTOARCEREA MEA Pe când lucram la traducerea Noului Tes­tament, a trebuit să caut fiecare cuvânt în greceşte, într-un dicţionar, ca să-i văd înţelesul. Şi pe când făceam lucrul acesta, m-am trezit cu totul cu alte păreri despre lucrurile cele mai obişnuite. De pildă, când am văzut că Biblia vorbeşte aşa de mult despre păcat, m-am gândit că păcatul trebuie să fie ceva grozav înaintea lui Dumnezeu, dacă El vorbeşte atât de mult despre păcat. Negreşit, totdeauna am crezut că păcatul trebuie să fie ceva foarte rău înaintea lui Dum­nezeu, dar dacă m-ar fi întrebat cineva: - Ce este păcat? I-aş fi răspuns: - Dacă omori pe cineva, ai făcut ... [citește mai mult]




Mărturie - Dumitru Cornilescu (Partea I)

Spre traducerea Bibliei Eram la seminar şi învăţam pentru a deveni preot. Nu ştiam ce înseamnă să ai un Mântuitor personal. Dintr-o pornire lăuntrică îl iubeam fără să-L cunosc.Câteodată mă gândeam la viitoarea mea slujbă, dar nu puteam vedea cum va fi. într-o zi am primit de la directorul seminarului un catalog cu foarte multe cărţi religioase din străinătate. Am rămas uimit când am văzut atât de multe cărţi creştine, întrucât pe vremea aceea, la noi în ţară, erau foarte puţine.Am început să comand aceste cărţi şi să le ci­tesc. Pe când le citeam, am aflat că toate vorbeau despre o viaţă creştină deosebită, cu totul diferită de viaţa religioasă de la noi. Ideea unei astfel de vieţi mă înflăcăra din ce în ce mai mult ... [citește mai mult]




Ține-mă în mâna Ta - Cristian Barz

În 2004 am fost prima dată după cărucior la Caritatea, dar pe atunci încă mai umblam. Eu sufăr de o boală incurabilă care se numeşte Distrofie Musculară Becker şi se manifestă prin atrofierea muşchilor pe tot parcursul vieţii. Boala mi-a fost descoperită când aveam 10 ani, acum am 28, şi am dus boala aşa cum am ştiut. Am frecventat şcoala normală, am mers în liceu la secţia Matematică-Fizică, apoi am facut facultatea la secţia de Informatica Economica. În ultimul an am mers la facultate în cărucior. Dupa ce am terminat facultatea şi am luat licenţa, am ajuns să stau permanent în carucior, să depind în totalitate de el. Nu mai făceam nimic ... [citește mai mult]




Cântarea laudei mele - Irina Schiopu

Mă numesc Şchiopu Irina, sunt lider in cadrul Centrului Creştin Mefiboşet. În anul 1978 am avut un accident de tren, în urma căruia am rămas fără ambele picioare. După accident am intrat într-o depresie adâncă. Mă vedeam un om fără viitor şi nu găseam nici o soluţie de ieşire din criză decât sinuciderea. Pe când mă gândeam la cea mai rapidă metodă de sinucidere, Dumnezeu mi-a vorbit printr-un grup de tineri dedicaţi Lui. Atunci mi-am văzut starea mea păcătoasă şi am căzut la picioarele Domnului, mărturisindu-mi păcatele şi rugându-l pe El să mă primească în familia Lui, facându-mă copilul Său. De atunci viaţa mea a devenit o cântare, e ... [citește mai mult]




Cioturile noastre - Ligia Seman

Poemul lui Judy Noapte în loc de zi în ziua naşterii mele Distrusă, înfrântă încă din ziua naşterii. Iubită, aplaudată, dar îndurerată... Ruşinată deseori, îngreuiată de povară... Înfricoşată chiar să mă plâng... Zori de zi... răsărit de soare- Permisiunea de a fii eu însămi. Sinceritate: îmi urăsc deficienţa, Urăsc hoţul care m-a luat din lumea picioarelor. Sunt supărată, furioasă, dar bucuroasă totodată Pentru că soarele lui Dumnezeu străluceşte Pntru oameni ca mine. Căruţul meu împins de Mâna Ta- Escortă sfântă a lui Dumnezeu Pentru a-i conduce pe alţii din groapă spre cer. “Ce uşor putem cădea în capcana de a da crezare mai mult ... [citește mai mult]




O oază în pustiu

Viața noastră în lume se aseamănă cu trecerea Israeliților prin pustie, spre țara promisă, spre Canaan. În acest drum ei au întâlnit ținuturi fără apă, locuri sălbatice, pline de urlete sau locuri pline de primejdii datorate șerpilor veninoși. Dar, în toată această călătorie, Dumnezeu i-a călăuzit, intervenind în mod miraculos, pentru ca arșița pustiei și primejdiile să fie îndepărtate. Astfel, în mijlocul pustiei El a creat o oază binecuvântată, dându-le apa din stâncă, paine din cer, rezolvând problema șerpilor veninoși, purtându-i pe aripi ca și vulturul pe puii lui. Același lucru se întâmplă astăzi, în viețile noastre, în fiecare zi de ... [citește mai mult]




Daruri din partea lui Dumnezeu

Un alt dar de care am avut parte în toți acești ani, au fost ieșirile: vizitarea altor orașe, petrecerea timpului de închinare în diferite biserici, în familii deschise pentru a ne cunoaște și chiar tabere în liniștea și odihna pe care ne-o oferă muntele. Aceste excursii au fost deosebit de importante. Pentru unii ele au favorizat momente decisive, în care au luat hotărâri noi pentru viața lor.Ne amintim cu drag de ieșirea de la Alba-Iulia, cand una dintre membrele Centrului Creștin Caritatea s-a întâlnit pentru prima oară cu un invitat al Irinei, cel care nu după mult timp a devenit soțul ei. Ne bucurăm că Dumnezeu a fost cu noi acolo și că a hotărât să se folosească de ieșirea noastră pentru a uni două suflete ... [citește mai mult]




Ajutorul lui Dumnezeu de-a lungul anilor

Iată-ne ajunși la 20 de ani de activitate. Când privesc în urmă, mă minunez de ceea ce s-a realizat și sunt constientă că numai prin ajutorul lui Dumnezeu s-a făcut totul.S-a început cu două persoane și, rând pe rând, au venit oameni de diferite confesiuni, cu diferite handicapuri și cu sufletul plin de tristețe și neîmplinire. An de an, ni s-au alăturat alte inimi, cu diferite probleme și suferințe. Eu cred că fiecare a experimentat ceva benefic pentru maturizarea lui. Chiar și unele aspecte negative au avut partea lor de învățătura. În cadrul întâlnirilor mi-a fost dat să văd cum fetele acestor oameni, încet-încet, se descrețesc, neliniștea și tristețea dispar, iar în locul lor se așează pacea și mulțumirea, schițate ... [citește mai mult]